- 22 tone de praf de pusca in butoaie de 22, 50 si 100 libras care se incarca cu multe precautii si atentie chiar inainte de plecare, plus saculeti de pulbere pentru tunuri.
- 1 ancora mare si un ancorote, de rezerva.
- Segmente de arbori de schimb cu metri intregi de parame si cabluri de reserva.
- Macarale si capete de berbeci
- 4.440 de ghiulele de tun de diferite calibre, adica 50 de tone, care insemna 60 de ghiulele pentru fiecare gura de tun.
- Butoaie cu fitile pentru darea focului la tunuri( acestea erau de ardere rápida sau cu ardere intarziata)
- Srapnele proiectate pentru tunuri( cu acestea se “maturau”, puntea navei inamice si o salva cu astfel de proiectile facea de obicei vicitme sau raniti in masa)
- Tacuri pentru incarcarea tunurilor
- 70 de sabii si machete( niste cutite de lupta de dimensiuni ceva mai mari)
- 340 de pusti, moschete si pistoale, invelite in panza impermeabila sau in lazi.
- Butoaie cu cartuse pentru ele
- Pedreros ( tunuri de calibru mic, ce se montau pe copastie)cu suportii lor de montaj pe copastie
- Munitia pentru ele
- Lampase si felinare
- Bare de lemn pentru manevrarea tunurilor( faceau parghie la roata afetului pentru miscarea tunului)
- Balize de ancora( se legau de ancora la lansare si apoi in caz ca se rupea folosea la identificarea pozitiei ancorei si recuperarea ei)
Sa trecem la rezervele de hrana. Nava era in sine un adevarat depozit , atelier, arsenal si o reserva de alimente si apa pentru o iesire si supravietuire pe mare( inclusiv actiunile de lupta) pentru o perioada intre trei si sase luni.
-25.920 kg. de faina, folosita pentru fabricarea de paine.
-52.000 kg. de pesmeti sau biscuiti de mare cum se mai numeau, fiind baza alimentatiei pe mare. Erau deosebit de duri, uscati si se conservau ani de zile in depozitele marinei.
-14.300 kg. de fasole
-2000 kg. de orez
-15.000 kg. de carne si slanine( carnea la bord se lua in buoaie conservata in sare si constituía singura sursa de proteine)
- 350 kg. de zahar
-1.050 kg. de peste sarat. Un prea placea echipajului adesea fiind suspectat de intoxicatiile de la bord.
-1.100 kg. .de branza. Acesta era cascaval ( fiti linistit nu cred ca cel ce il cunoastem noi) si branza de Holanda pentru ca se considera ca se pastreaza mai bine.Branza un era un complement ca in ziua de azi se folosea ca un sustitut pentru peste si carne.
-101.000 litri de vin, vin rosu exclusiv( ratia era de 1 litru de om pe zi, iar rezervele erau de sase luni; lipsa bauturii la bord putea fi o sursa importanta de neplaceri pentru un capitán. Era de multe ori folosita in scop stimulativ , uneori marind ratia in ziua in care era mai mult de lucru). Evident capitanii care aveau o leafa mai consistente fata de trupa avea propia reserva de vin ( evident de alta calitate, in functie de buzunar), in cabina folosit si in scopuri de protocol cand nava era vizitata de vre-un amiral sau vre-o autpritate.
- 2.880 kg. de sare, unicul mediu de conservare a alimentelor din época, la bordul navelor.
-210.000 litri de apa( 309 litri de apa la 100 de oameni pe zi). Rezerva de apa era pentru cel putin trei luni.
1.440 litri de otet. Era folosit pentru a ada gust alimentelor, la diferite actiuni de curatire a a navei si pentru conservarea apei. Aceasta se “taia” cu otet, pentru ca deja cam dupa sase saptamani , in butoaie va imaginati cam ce gusta vea.
- 500 de gaini, 48 de rate si 36 de porumbei(vii)
- 8 boi, 2 vaci de lapte, 4 scroafe, 12 porci, 6 vaci, 24 curcani. Animalele arau rezervate statului major si bolnavilor. Erau pastrate pe punte sau intre punti, impreuna cu oamenii, asa ca va imaginati mirosurile de pe acolo. Se deschideau adeseori sabordurile pentru ventilare. Prezenta animalele vii la bordul navelor epocii era ceva natural. Capitanul si statul major aveau cerul gurii mai pretentios. Insa de retinut ca se cumparau pe propia lui cheltuiala sau a suboficialilor si oficialilor de la bord, fiecare cu grupul sau.
Deci cam aceasta era lista de necesitati la iesirea pe mare. In functie de numarul de nave din flota, unui guvern din acea época ii venea destul de greu de a o mentine si intretine . De aceea pe timp de pace numarul de nave si echipaje active scadea mult. Dar acesta e alt subiect.
Dar sa vedem acum dotarea unei astfel de nave.
- Statul major compus din 17 oameni: 1 capitan, 1 locotenent de navio, 5 loctiitori pentru locotenent, 5 sublocoteneti(alférez de navio), 1 capitan pentru corpul de infanterie de la bord, 1 preot si un doctor.
- 93 de suboficiali de marinerie, foarte especializati pe functii de pe nava( pilot principal, contramaistrii, tamplari, armurier si maistrii de la vele)si se ocupau de buna intretiere a navei ( cu oamenii din subordine, evident), supravegherea marineriei si erau de fapt legatura statul major si marinarii de la bord.
- 585 de marinari, intre care: 13 gavieri- se ocupau de intetinerea si manevrarea gabiilor fiind alesi dintre cei mai experimentati marinari, avand fiecare dintre ei un arbore determinat.
10 timonieri sub directa comanda a pilotului principal. Evident se ocupau de manevrarea timonei.
497 de marinari impartit in intretinerea puntii si intretinerea si manevrarea arboradei.
65 de musi acestia se pregateau pentru a deveni marinari (pajes) sau suboficiali(grumetes)
- 130 de oameni ca trupa de infanterie. Aveau rol militar si d epolitie la bord. Ca rol militar erau folositi in lupta, abordaje sau in actiuni pe uscat( de debarcare). De asemenea mai erau utilizati si pentru servicii la bord, dar un urcau in arborada. De asemenea puteau fi o reserva pentru completarea marineriei la bord.
- 33 de oameni cu diferite servicii la bord cum ar fi : ajutor de medic, armurier, ajutor de armurier, muncitori civil imbarcati, dulgher, servitori la dispozitia statului major si pentru capitán, bucatar, brutar.Statistics: Posted by Dumitru Popa — Sun Feb 08, 2015 1:29 pm
]]>