Mi-am găsit gardul la ceva chestii ce concurează cu tapirul
Statistics: Posted by alexie — Fri May 17, 2019 11:51 am
]]>
]]>
]]>
Statistics: Posted by Buss — Sun Feb 10, 2013 9:12 pm
]]>
]]>
]]>
]]>
]]>
]]>
]]>
P.S. Subconştientul copilului a făcut nişte conexiuni şi a dat drumul la robinet, un subconştient rezistent dacă ne gândim ce vremuri căcăcioase erau în 44.
pentru cronologie, răspunsuri vizuale şi alte aspecte.
Statistics: Posted by alexie — Sun Feb 10, 2013 9:07 pm
]]>
Statistics: Posted by Georgel Musat — Sun Feb 10, 2013 9:01 pm
]]>
De două zile, Slavă Domnului, nu întâlnise ţipenie de om, şi de când terminase merindele a trebuit să se mulţumească cu ouă şi bureţi. Când, în urmă cu două zile, regimentul căzuse în ambuscadă, a ştiut că a sosit momentul. Soarta lui era pecetluită, doar nevoia acută de combatanţi îl ţinuse departe de Siberia, era neam de chiabur aşa că, mai devreme sau mai târziu, Roşii au să-şi aducă aminte de el. Predându-se nemţilor, soarta avea să-i fie la fel de cruntă aşa că soluţia era să se predea americanilor. Blestemaţi să fie Stalin şi Hitler, dacă rămâneau împreună acum el nu era într-o astfel de situaţie. Planul său era destul de alambicat, conţinea multe necunoscute iar şansele de reuşită erau firave, dar când eşti mort nu ai prea mult de pierdut. Pe scurt, trebuia să ajungă pe teritoriul Germaniei şi aici să aştepte capitularea. Asta presupune să supravieţuiască până atunci, întâi să găsească nişte haine civile, apoi un echipament complet şi acte de la un Fritz care să-i semene. Limba germană era ultima lui grijă, fusese şcolit în marile capitale ale Europei (inclusiv Berlin).
- Dacă fac rost de haine civile, nu renunţ la cască, şi-a dovedit utilitatea când eşti obosit şi te deplasezi prin pădure.
Acum se îndrepta către măcel, vuietul scos de Stuka fusese inconfundabil, iar unde sunt hoitari există şi ceva util misiunii.
La început a crezut că auzul îi joacă feste, apoi a văzut un spiriduş mergând ca unul cu şireturile legate. Când l-a văzut, "Spiriduşul" a înlemnit : Papa! Papocika! S-a repezit să îl prindă, înainte ca puştiului să cadă de pe zid, dar a fost rândul său să înlemnească.
Statistics: Posted by alexie — Sun Feb 10, 2013 9:00 pm
]]>
Dis-de-dimineaţă a fost trezit pentru a lua parte la drumeţie. Excursia fusese programată de ceva timp, dar el îşi făcuse bagajul abia cu o seară înainte. De fapt îşi pregătise bagajul de vreo trei zile dar, de nenumărate ori, avusese nevoie de unele lucruri. De cum s-a trezit, a făcut un inventar mental al avuţiei personale: o bilă din sticlă, un nasture metalic, un fluier (cartuş de MP 40 ), o praştie, o caia şi pantofii uriaşului (două pălării de ghindă). Toată agoniseala era bine protejată de basmaua bunicii, acum pe post de boccea.
Deşi a insistat să conducă şareta, bunicul l-a obligat să urce şi astfel stătea destul de comod dacă ignorăm ceaunul care îi intra în coaste. La început îşi invidia prietenii, care se jucau şi alergau, cu atât mai mult cu cât se părea că ai lui nu ratau nici o piatră de pe drum. Încercând să le distragă atenţia, a avut o tentativă de biciuire a bidiviilor dar privirea maică-si a făcut să-i îngheţe mâna pe lingura de lemn. După un timp, a devenit el obiectul invidiei, cei mai norocoşi dintre tovarăşi săi şi-au găsit cuib în cârca părinţilor dar alţi scânceau abia trându-şi picioarele. Însă a devenit centrul atenţiei abia când a trebuit să facă şuşu, a durat ceva până l-a auzit maică-sa, când s-a ridicat din căruţ a văzut tot satul oprit în ambuteiajul pe care îl produsese oprirea sa. Pe viitor şi-a promis să găsească o utilitate pentru ceaunul afumat. La vârsta lui, timpul şi distanţele sunt relative, aşa că nimeni nu ştie cât a durat până a adormit şi până s-a trezit.
S-a trezit într-un şanţ, într-un zgomot infernal de greieri, nu era nimeni prin preajmă iar drumul arăta că atunci când porcii lui Nea Vasilevici au scăpat în grădină la Tanti Dragoslava. A plâns puţin, a strigat-o pe maică-sa şi pe bunicu (n-a încercat şi pe bunica, că era surdă), şi-a căutat în zadar bocceluţa şi a încercat să-şi scoată greierii din urechi. N-a izbutit nimic din ce şi-a propus, dar a găsit o jumătate de pâine şi un basc verde. După un timp s-a plictisit, lucruri aruncate peste tot, oameni îl ignorau căţăraţi prin pomi iar greierii cântau în plină vară. Împreună cu Igor a ajuns la concluzia că, fie este vorba de V-aţi ascunselea, fie a fost pedepsit că a spurcat ceaunul. S-au gândit, în treacăt, la oamenii răi dar au exclus implicarea acestora, că doar Tati plecase să îi bată. Se întâmplase imediat după ce aceştia le-o aruncaseră, în ogradă, pe Vasia, vaca cu un corn a lu' Tanti Olga. Singura soluţie logică era să se îndrepte către casă, lucrurile erau simple : dacă la plecare soarele îl chiorâse de ochiul stâng, acum trebuia să-i bată în ochiul drept. Astfel au purces la drum, trebuie spus că Mami îi interzise să aibă un prieten imaginar, pe motiv că sunt prea săraci pentru a-şi permite o gură în plus, dar acum bucata de pâine îi permitea lui Igor să-i ţină companie.
Ceva timp s-a scurs, a urmărit un fluture alb, s-a duelat cu doi balauri (pe rând), a mâncat toată pâinea şi a împuşcat două avioane sau ciori. La un moment dat, a găsit o porţiune surpată în gardul dinspre moşia boierului Boria, s-a căţărat pe zid devenind mecanic de locomotivă. Ciu-ciu-ciu, ciu-ciu-ciuuu, după un timp s-a plictisit dar gardul era destul de înalt aşa că ciu-ciu-ciuuu, ciu-ciu-ciuuu în continuare.
Statistics: Posted by alexie — Sun Feb 10, 2013 9:00 pm
]]>
Din păcate este musai să păstrez misterul aşa că fotografii abia la final
Tot azi am unit cele două plăci, rezultând postamentul final.
Statistics: Posted by alexie — Sun Feb 10, 2013 8:59 pm
]]>